Today, it`s me against the world!

Mda, am citit dis-de-dimineaţă prin blogul unei tipe şi păcat mi-ar fi să nu recunosc ceea ce e evident în cazul meu: am râs de gândurile fetei, de aspiraţiile şi de aşteptările ei de la viaţă, de poezioarele răsuflate pe care nu numai ea le-a scris la vârsta adolescenţei, ci aprooape 90 % dintre românii average(românul s-a născut poet, mdeh), indiferent că aveau, sau nu, talent.
Da, recunosc, m-am distrat copios ca şi cum eu n-aş fi făcut prostia să scriu asemenea inepţii când eram în clasa a noua, ar trebui să mă ruşinez şi să o înţeleg, saaaaau….nu. Bine, bine, am scris poezii, am comis sacrilegiul, dar măcar nu am scris online să mă vadă toată comunitatea virtuală, inclusiv românii din diasporă care mai ţin minte cum se citeşte în româneşte, eventual după ce mi-au trecut impresiile de adolescentă neînţeleasă am distrus orice urmă a poemelor de altădată ca să nu risc să fiu făcută de râs de mama când mă mai duc pe acasă şi ea scoate la iveală vestigiile erei de mult apuse.
 
Continuând…am văzut că tipesa scrie despre iubire, despre condiţia adolescentului în liceele din România, despre fetele bârfitoare care le invidiază pe cele care umblă cu indivizi dubioşi deoarece ar vrea să fie în locul lor(are o logică debordantă fătuca, n-am ce zice)şi să fie împreună cu indivizi dubioşi ; mai scrie despre minciună şi dezamăgire, despre puterea asimetrică a banului şi dispoziţia pentru inadaptabilitate(ohohooo, câtă deşertăciune, e pe drumul cel bun), iar la sfârşit trânteşte un truism care mă face să închid imediat pagina şi să deschid oe trilulilu crocodilu si sa ma destind cu o piesa care imi tot rasuna in urechi de cateva zile. (relax, o s-o atasez la finalul postului)

Dar nu despre asta trebuia să scriu eu azi. O prezenţă seducătoare îmi cerea expres ieri să scriu mai des pe blog (si cu ocazia asta ii urez un calduros "La multi ani!" ) Insa cum se întâmplă de fiecare data, nu am promis nimic, eu tac şi fac…deoarece sunt de la ţară. Pentru asta trebuia să mă uit la televizor (cum dracu, adică blogul meu trăieşte doar din ştirile de la ora 5  OMFG !!!nooooo !), dar cum, mai ales când vremea fiind mohorâtă. Săptămâna ce-a trecut riscam să fiu trăsnită prin televizor(la propriu) ?  mişelească treabă! cu toate acestea m-am uitat ca să aflu despre un domn care a murit în timp ce stătea cu picioarele într-un lighean cu apa şi îşi usca părul cu foehnul, despre nişte ieşeni păgubiţi de un fals angajat al unei reţele de telefonie mobilă(expresia de "fals angajat" m-a lăsat în ceaţă, în curând vom auzi poveşti cu falşi miniştri, pseudo boschetari şi casiere care-au fugit cu banii contribuabililor), şi nu în ultimul rând, am văzut cum scriu greşit cei de la realitatea numele oamenilor, pocindu-l în ultimul hal în bandă ceea infamă care ne ia ochii de fiecare dată cu chestii incendiare.
Astfel, pe aleea întunecoasă a ştirilor cu  aflu despre grozăviile ce se petrec în acest Mordor autohton, aflu de la o fetişcană cam trecută (si probabil care o să se mărite greu) ca "maşina era aproape complet distrusă "…preţ de câteva secunde încremenesc, timpul se dilată, văd totul în reluare ca într-un film american, mi se pare x-tra cool că e aşa şi …şi…da, daaaaaa ! – gândul vine firesc : ocupanţii acelei maşini, cât de vii erau ei după episodul sângeros, aproape complet sau doar pe jumătate ?

Aşadar am să mă întorc la ţară, să pun umărul la reclădirea satului românesc, să mă simt minunat, la fel ca pe vârful unui munte inalt ,  sau că în preajma pădurilor de brad (distruse şi ele), sau ca la poli, sau ca în junglă amazoniană – cu viermi în talpă.
Am zis!

Enigma-Gravity of love

Related Post

10 Thoughts on Today, it`s me against the world!

  1. Pingback: polimedia.us/fain/
  2. Si eu am scris poezii(ca na sunt roman) si am observat ca pe masura ce trecea timpul cand le reciteam le gaseam slabe, fara valoare.Nici pana in ziua de azi nu cred ca am scris ceva neamatoricesc.Asa ca tipa in cauza ar trebui sa constientizeze mai mult ceea ce scrie adica faza asta cu fetele barfitoare e prea ridicola.

  3. <span><span style="font-family: verdana,geneva,sans-serif"><span><span style="font-size: 14px">Insa cum se întâmplă de fiecare data, însă nu am promis nimic, … – e un typo, strumfiţo …

    </span></span></span></span>

  4. @Amour de jour: modificat, multumesc ca m-ai tras de manuta

    @Suminona: stiam eu! e o intreaga conspiratie, da` nimeni nu ma crede, inca!

    @Michael: are doar 14 ani tipa, prea multe n-ai ce sa-i ceri la varsta asta

    @mirry: asa par?… "judgy".. hmm…nu m-am gandit niciodata la asta, anume ca sunt mereu nemultumita de ceva, dar sincera sa fiu, cam asta e adevarul

Leave a Comment