Prieteni. Doar de sarbatori.

Când credeam că articolul precedent va fi fost ultimul din 2009, Neydamn a propus un alt fel de leapşă, o leapşă care mie îmi place mult mai mult, o leapşă bazată pe mici debate-uri şi mi-a pasat-o şi mie. Subiectul este "De sărbatori: ce ne uneşte mai mult?" Ştiu că mulţi se vor gândi ca lucrurile care ne unesc mai mult sunt sărbătorile şi lumina şi căldura pe care acestea ne-o transmit. Greşit! Ce ne uneşte pe noi de sărbători e o doză crasă de ipocrizie exploatată la maxim de fiecare dintre noi. Cum se face că până în ziua de Crăciun abia dacă mai primiţi mesaje de la mai mult de jumătate din contactele pe care le aveţi în agenda telefonică? Şi de Crăciun curg pateurile cu urări de bine, fără număr.

De ce? De ce pe parcursul anului abia dacă ne mai amintim că existăm? Trebuie să vină data de 25 decembrie ca să ne luăm agenda telefonică la rând să vedem cine mai "zace" pe acolo şi să-i trântim un mesaj pe care l-am primit de la altcineva la prima oră a dimineţii. Un mesaj pe care nici măcar nu-l scriem noi, cu atât mai mult să-l simţim. La fel se întâmplă şi cu shoppingul de cadouri. Cumperi pentru că trebuie, pentru că în pana mea, aşa se face, şi mnaaah cum sa faci tu altfel? Înţeleg că e vorba de tradiţie, înţeleg că tradiţia îi îndeamnă pe unii să mănânce într-o zi cât n-au mâncat într-un an, eu înţeleg toate astea deşi mi-e greaţă să le accept. Nu vreau să dau impresia unei tinere teribiliste frustrate de magia sărbătorilor de iarnă, care stă închisă în casă cu lamă lângă şi plânge din cauza ipocriziei oamenilor. Nu e nici pe departe aşa. Şi mie îmi place iarna, îmi plac sărbătorile, îmi plac brăduţul, sarmalele şi cozonacul.

Ce mă întristează nu e nici pe departe tradiţia, ci oamenii care au uitat să fie oameni. Oamenii care se duc la biserică doar de sărbatori, ascultă slujba după ce ies din curtea bisericii îl afurisesc pe unu şi pe altul, dar stă liniştit că cine ştie ce entitate superioară i-a marcat prezenţa la biserică în Ajun. A fi om nu înseamnă să fii mai amabil şi mai înţelegător de 2-3 ori pe an, că aşa zice tradiţia, biserica sau cine mai ştie cine, a fi om înseamnă să le fii aproape celor dragi pe tot parcursul anului, dacă nu fizic măcar cu un amărât de telefon, mesaj sau o conversaţie stupidă pe messenger! Eu îi mulţumesc încă o dată lui Neydamn pentru această leapşă şi o pasez şi eu mai departe la: Inka, rage, sufletica, Pinguinul Furios, Nametii, Dianne

Related Post

23 Thoughts on Prieteni. Doar de sarbatori.

  1. Pingback: Kitz Kitz
  2. Si eu care credeam ca eram singurul care a observat ca pana de Craciun abia daca mai primesti mesaje de la jumatate din agenda si ca pe parcursul anului abia daca ne mai amintim daca existam. Sper sa nu fiu singurul care ia atitudine. Stii tu… talk is cheap. La multi ani, tzupinoaso! Ne vedem si in 2010… Big hugs and kisses for Strumfita, since 2002.

  3. Nu ma incalzesc cu nimic mesajele pe care le primesc de sarbatori la gramada, pentru ca stiu ca sunt facute mai mult din obligatie(nu toate, sunt si exceptii)si nu e greu deloc sa selectezi toate persoanele din agenda si sa trimiti un singur mesaj… 8)

    Offtopic: Cat de tare e maimutoiul asta :rolleyes: !!!

  4. Cata dreptate ai !!! Imi place cum ai abordat tema !!!

    Eu iti urez un nou an plin de impliniri , mult succes in ceea ce iti propui si multa fericire alaturi de cei dragi tie !!!

  5. La multi ani draga Strumfita! Sa ai un an nou plin de bucurii si sa fii iubita (de cine vrei tu 😛 )! Sa ne citim cu drag si spor si in 2010! Sper ca poate apucam sa ne si intalnim in lumea reala, la o bere!

    Sa te distrezi de Revelionul asta si sa nu faci prea multe excese 😀

    Te-am pupat fai fata!

  6. Pe mine unu nu ma mai mira nimic, societatea asta-i bolnava de ceva vreme incoace … si chiar daca nu o sa putem schimba prea multe, macar noi sa fim mai oameni decat in 2009, ii un mic pas, nu ? 🙂

    Am cam mers pe aceleasi idei … cred 😛

  7. In fiecare an mii de mesaje, identice in mare parte…si unele fiind de la persoane cu care n-am vorbit de secole. Unele si nesemnate….

  8. Eu unul trimit mesajele acelea cu sinceritate.Chiar le doresc tot binele si imi sunt persoane dragi,care macar in zilele acestea ,in zilele de naste sau onomastice,trebuie sa stie ca sunt totusi apreciate.In cursul anului,in general,fiecare e super-ocupat cu serviciul sau suntem despartiti de prea multi kilometri. 👿

  9. Eu nu trimit mesaje, eu sun! Eu sun: aceleasi persoane pe care le sun tot restul anului. Peste jumatate dintre contactele mele sunt ocupate ba de clienti ba de persoane pe care inca le mai pastrez in agenda doar pentru a stii cui sa raspund sau nu. Cat despre oameni… nu am inventat noi roata! 😉

  10. Pingback: Deci decembrie…
  11. Asta se potriveste mult cu ce am scris putin mai devreme in comentariu :)) Da, ca si tine, ipocrizia ma dezgusta de fapt, nu sarbatoarea. Prefer sa stau singura decat in companie neplacuta cum zicea Washington.  Asa ca, m-am "lecuit" de toti " amicii" sezonieri si de Craciun evit toate amablitatile acestea de 2 bani.

Leave a Comment