Fiecare cu “dar-ul” lui.

Ieri m-am întâlnit cu o prietenă la o cafea. Povestind de unele şi altele, mi-a spus că e singură şi în căutare. Imediat m-am gândit că ar fi frumos să-i prezint un amic de-al meu care la fel, singur şi în căutare.
 
 EU: Îl ştii pe X? E super ok, cult, inteligent…
 
 EA: Dar?
 
 EU: Dar…ce?
 
 EA: Întotdeauna există un "dar". De fiecare dată când cineva a încercat să îmi prezinte un tip disponibil a omis să-mi spună ce era mai important despre el. Întotdeauna primele cuvinte erau o serie de laude exagerate şi ce era mai relevant era "accidental" omis. De exemplu, acum câteva luni am ieşit  la întâlnire cu un tip foarte hot, manierat şi foarte citit pe cae mi-l prezentase o colegă de serviciu. Ca să aflu ulterior de la el că avea un copil şi ieşise din închisoare în urmă cu 2 ani.
 
 Altă experienţă asemănătoare e legată  de un tip care mi-a fost prezentat de data asta de o vecină. Era super ok, doar că se scăpa noaptea în pat şi crede-mă că nu avea 60 de ani. Ok, înţeleg, poate vecina a omis acest aspect tocmai pentru că nu-l ştia, dar cu siguranţă ştia că suferea de cleptomanie. Aşa că, înainte să-mi prezinţi pe prietenul tău, spune-mi care e "dar-ul" lui.
 
 Sincer vă zic că am rămas cu ceaşca de cafea într-o mână, cu ţigara jumătate consumată în cealaltă şi nu ştiam efectiv ce răspuns să-i dau. Mă gândeam şi încercam să-i găsesc prietenului meu acel defect pe care dacă ar fi să-l ascund aş face-o, şi sinceră să fiu nu i-l găseam. Ok, nimeni nu-i perfect, dar din moment ce e îmi e prieten, fie am trecut cu vederea "dar-ul" lui, fie l-a ascuns atât de bine încât nu i l-am descoperit încă.
 
 Voi aţi făcut până acum pe cupidonii? Dacă da, aţi dezvăluit  acel "e foarte ok tipul/tipa DAR…"? Sau cel mai bine e să se descopere singuri şi..cine ştie, poate ajung să se intealaga şi să fie compatibili, chiar dacă sunt plini de "dar-uri".

Sau v-a fost cumva prezentat/a cineva si ati descoperit ulterior ca v-au fost ascunse detalii importante despre el/ea?

Related Post

21 Thoughts on Fiecare cu “dar-ul” lui.

  1. Fiecare are un dar, vorba ta nimeni nu-i perfect. Ce este mai fun insa, este moaca care o faci cand descoperi "dar"-ul cuiva. Nu stiu ce sa zic, de facut pe cupidon am facut-o, sa mi se aranjeze o intalnire, pfff… nu prea.. sau nu stiu in fine…. :))

  2. cred ca cel mai bine este sa prezinti lucrurile rele despre persoana respectiva..cele frumoasa sa fie descoperite pe parcurs, asa totul o sa fie mai frumos

     

    dar tu ce fel de intalnire ai avut de ai ajuns sa descoperi ca se scapa noaptea in pat?:D

  3. o tona de complicatii … inutile. De ce ar trebui sa prezint pe cineva… cuiva? si de ce sa zic ca e asa…. ca nu e asa..? Cum il vezi asa e, eu nu stau sa caut defectele lui Ion… inainte sa il prezint Mariei. bune si rele le vezi pe parcurs!Nu am facut pe Cupidon-ul, si nici nu vreau.

  4. Mda… am făcut (și) asta, și da, am adus în discuție acel "dar". Iar lucrurile le prezint de genul…"dacă îți place, bine, dacă nu…ok, nu te obligă nimeni să ieși cu x " 😛

    Cât despre a-mi fi prezentată o (n) tipă/e  într-o anumită lumină, și după aia să iasă la iveală "demonii", ooo… daaaa. De mai multe ori.

  5. <span style="font-family: trebuchet ms,helvetica,sans-serif;"><span style="font-size: 14px;">@Neydamn, @BlackAngel: da, cel mai bine e sa se descopere defectele pe parcurs de catre fiecare

    </span></span>

    <span style="font-family: trebuchet ms,helvetica,sans-serif;"><span style="font-size: 14px;">@Dj Iulian: nu de mine e vorba, ci de o prietena de-a mea. Ai sa intelegi daca citesti cu atentie postul.

    </span></span>

    <span style="font-family: trebuchet ms,helvetica,sans-serif;"><span style="font-size: 14px;">@S: e bine sa spui cuiva cele bune dar si cele rele de la inceput, dar de unde stii ca vor mai vrea sa se intalneasca unul cu celalalt cad vor afla inca din prima "dedesubturile"?

    </span></span>

  6. Am facut o data. "Dar"-ul, pe care eu nu il stiam, si mult mai tarziu l-am aflat a fost ca ea se simte atrasa de tipi pe care de fapt ii dispretuieste-si care o dispretuiesc…iar el i-a oferit foarte foarte mult respect.

  7. Toti ti se par normali pâna ajungi sa-i cunosti…N-am trecut prin asemenea experiente, nici in mod pasiv si nici in mod activ, dar am avut prieteni care puneau exact aceeasi intrebare in caz ca se punea la cale un aranjament: pai, daca e frumoasa si inteligenta dupa cum zici, de ce e singura si suficient de abordabila incât sa mi-o prezinti? Si tot asa. Neverending story. Cumva insa….chiar daca se intâmpla sa cunoastem pe cineva fara vreun aranjament, asta tot nu ne poate garanta ca vom fi multumiti si nu vom cauta neaparat un defect.

     

    Stai ca mi-am amintit. Pe sotia mea am cunoscut-o in urma aranjamentului unei prietene comune. Nu mi-a dat prin cap sa intreb ce defect are si nici pâna acum nu am descoperit…

  8. <span style="font-size: 15px"><span style="font-family: comic sans ms,cursive">Nu m-am gandit niciodata la asta. :-?? Cand am prezentat pe cineva,l-am prezentat simplu,fara a preciza "dar-urile" altfel,cum ai spus si tu strumfito,nu garantam intalnirea lor dupa. :)</span>
    </span>

  9. Pingback: polimedia.us/fain/
  10.  

    <span style="font-family: arial,helvetica,sans-serif">recomand un film pe tema asta….ma rog, despre o femeie singura care,  in goana dupa MR RIGHT, saruta cateva broaste!</span>

    SEE JANE DATE 🙂

    si ca sa raspund la intrebarea ta…cred k e vb de compatibilitate pana si in ceea ce priveste defectele…o sa ti dau un exemplu…am o prietena caruia ii transpira degetele de la picioare dupa (uh ih ah) si pt toti barbatii din viata ei asta a fost motiv de dat papucii…pana la actualul, caruia i se pare k are o iubita, citez "originala"…

  11. <span style="font-size: 14px"><span style="font-family: comic sans ms,cursive">În general nu poti observa defectele unui om de la prima întalnire daca nu-s foarte vizibile.Saraca fata era obisnuita cu dezamagirile si mereu se astepta si la partea rea a lucrurilor. Judecand realist este imposibil ca partenerul sa fie perfect, depinde doar de noi daca îi acceptam sau nu toate lipsurile. Baiatul fiind si el prieten cu tine, intentiile tale par cat se poate de serioase DAR oamenii se schimba cand iubesc sau cand încearca sa faca asta…si ajungi într-un moment sa nu-l mai recunosti pe cel de langa tine.Ar fi minunat sa ne cunoastem cu totii dintr-o singura privire, asa poate n-am mai rataci printre zeci de necunoscuti si ne-am gasi mai repede locul în lumea asta, însa asta-i mersul lucrurilor,întai alegi si dupa descoperi ce ai ales.
    </span></span>

  12. Ei… dar prietena ta si-ar dori sa-i "torni" totul despre ea unui eventual partener? 

    Am facut si eu pe "Cupidon" dar intr-un alt mod – cand am avut impresia ca doua persoane se potrivesc, am facut in asa fel incat sa se intalneasca "intamplator" – i-am invitat pe amandoi, fara ca vreunul dintre ei sa stie motivul adevarat – in felul acesta am considerat ca le-a fost mult mai usor – nu au avut parte de emotiile acelea ale "primei intalniri" – s-au purtat natural si… o data chiar mi-a iesit (doar o data, recunosc!) 

    In felul asta am evitat si eventualele reprosuri ce ar fi putut apare mai tarziu – EI s-au intalnit la mine – ce au facut mai departe a fost alegerea lor (ei… se poate spune si ca nu mi-am asumat "raspunderea" faptelor mele… mi-este rusine pentru asta!)

  13. Nu, nu am facut pe cupidonul pana in prezent, dar nu mi-ar displacea sa fac o fapta buna. 🙂 Dar as avea grija sa prezint atat calitatile cat si defectele persoanei, deci as dezvalui si acel DAR, evident daca el exista.

Leave a Comment