Cine mă place, mă place aşa cum sunt.

De câte ori nu ne-am repetat această expresie? Una dintre multele devenite clişee pe care, din comoditate, o adoptăm fără să clipim. E mult mai uşor să spunem asta decât să încercăm să facem ceva pentru a schimba situaţia. Vorbeam mai demult cu un prieten că lumea judecă după aparenţe. El, fiind foarte mâhnit datorită acestei metehne umane, arăta nu doar dezamăgire dar şi consternare. Şi atunci i-am spus un lucru pe cât de banal pe atât de adevărat: omul judecă după aparenţe pentru că la început sunt singurele pe care le are la îndemână. Să fim sinceri, când vedem o persoană pe stradă sau facem cunoştinţă cu ea, nu o să ne gândim niciodată: oare cât de inteligentă este, ce muzică ascultă, ce filme îi plac sau cât de frumos şi minunat este sufletul ei. Nu, nu. O să o analizăm după vestimentaţie, comportament, atitudine, limbaj. Poate să fie ea cea mai elevată persoană din câte am întâlnit, dacă înjură ca un birjar şi poartă sclipici din cap până în picioare, în secunda doi o vom eticheta că fiind o piţipoancă needucată.

 

Prima impresie contează, aşa că cel mai important e să te analizezi şi să deduci cum eşti tu văzut de către ceilalţi. Ce spun despre tine atitudinea, vestimentaţia, limbajul etc. Îţi place cum eşti văzut? Dacă da, eşti pe drumul cel bun. Încrederea în tine e un atuu pe care îl poţi exploata la maxim. Un om lipsit de ea este vulnerabil, uşor influenţabil şi nimănui nu-i plac persoanele care nu sunt stăpâne pe ideile şi părerile proprii. Dacă ai răspuns cu nu la întrebare, atunci ai de lucrat la stima de sine. Un prim pas ar fi să nu încerci să fii altcineva decât eşti. La un moment dat te vei da în vileag şi cui îi place o copie fadă a unui comportament care nu-i aparţine? E adevărat, cine te place, te place aşa cum eşti, dar ca să fii plăcut trebuie mai întâi să te placi tu, să te accepţi aşa cum eşti şi mai apoi să ai astfel de aşteptări din partea celorlalţi.

Am întâlnit persoane plinuţe care erau atât de complexate de felul cum arată încât se simţeau stânjenite şi când ridicau privirea din pământ. Nu e în regulă. Dacă nu îţi place cum arăţi şi te gândeşti că cei din jur te vor cataloga ca fiind gras/ă, atunci fă ceva şi schimbă asta. Sunt însă şi persoane pe care eu personal le admir foarte mult, care nu dau doi bani pe kg în plus, se simt bine în pielea lor şi debordează de energie pozitivă încât le adori de la primul contact. Atitudinea face diferenţa. Nu degeaba "What matters most is how you see yourself" e un motto sănătos pe care recomand  să vi-l însuşiţi.

Dacă consideri că ceilalţi te vor plăcea aşa cum eşti, dar până şi cei mai apropiaţi prieteni au început să nu-ţi mai răspundă la telefon, atunci tu eşti cel/cea care are o problemă. Majoritatea dictează oricât ai încerca să te păcăleşti că ai cunoscut tu doar persoane nepotrivite personalităţii tale. Sunt lucruri care se schimbă, se educa, şi ştim bine că nu vrei să rămâi singur mult timp, aşa că pune mână şi vezi ce nu e în regulă cu tine, cu ce deranjezi şi cum ai putea să te îmbunătăţeşti. Sună-ţi prietenii, colegii, scoate-i la o bere/suc şi întreabă-i cum te văd. Cu siguranţă nu vei primi doar răspunsuri sincere, însă printre ele poate se va strecura un amănunt care ţie îţi scapă.

În încheiere vreau să atrag atenţia celor care se plâng că oamenii judecă după aparenţe. Oamenii judecă şi punct. Judecă după primul şi cel mai la îndemână lucru pe care îl au. Dacă nu vrei să fii judecat într-un mod negativ, nu vrei să se spună x şi y despre tine, atunci lucrează la partea asta şi vezi cum o poţi schimba. Fii sincer, şi tu judeci, şi tu etichetezi. Hai să nu ne dăm după deget şi să spunem că noi suntem cei mai corecţi oameni. Nu îţi place de tine aşa cum eşti? Nu te aştepta ca ceilalţi s-o facă. Judeci şi tu oamenii cu care intri în contact? News flash! Fii sigur că şi ei fac acelaşi lucru ca tine.

Related Post

18 Thoughts on Cine mă place, mă place aşa cum sunt.

  1. Unii psihologi afirmă că, de obicei, criticăm la alții ceea ce nu ne place la noi. Așa că ar fi o idee bună să ne întrebăm de ce nu ne place ceva anume la cineva. În felul ăsta ne ajutăm și pe noi înșine.

    1. Aici cred ca tine mai mult de criticatul comportamentului. Ca eu daca zic ca nu imi place cum ii sta roscatul morcov unei tipe clar nu m-am gandit vreodata sa ma vopsesc culoarea aia.

  2. Pai cam asta asa e… toti vrem, nu vrem judecam dupa prima impresie…desi e gresit, caci fiecare poate avea diverse motive pentru care arata intr-un anume fel, zic eu. Sunt mai multe cazuri: cand vezi o tipa pe strada in "uniforma" de pitipoanca din cap pana in picioare ,sclipicioasa si kitchoasa e clar.. ar trebui sa sapi mult sa dai de ceva nesuperficial in fiinta ei. Dar cand cineva se imbraca mai aiurea fiindca nu prea le are cu estetica sau cineva nu se machiaza fiindca nu-i dau voie deloc (nici macar un fond de ten acolo) parintii (sunt cazuri din pacate) nu inseamna ca tipa e proasta si nu se stie aranja. In oameni de felul acesta poti gasi suflete de aur.
    Ehh eu am derivat putin de la "cine ma place ma place asa cum sunt" la "cine poate vedea dincolo de imaginea mea exterioara ma va placea pentru sufletul si gandirea mea". Oricum e drept ca nu-i ok sa te consolezi cu ideea aia, mai ales daca ai posibilitatea sa schimbi ceva la tine. Totusi daca esti o persoana fitoasa si te ghidezi dupa replica aia, e nasol.. Cui ii place pe bune o persoana super fitoasa? 😐

    1. Asta cum ca nu-i dau voie parintii sa se macheze, o inteleg. Dar de aici pana la a parea "neingrijita" e cale lunga, caci nu-ti trebe kg de fond de ten si de mascara ca sa fii ingrijita. un ten curat, sprincene frumos conturate si un balsam/luciu transparent pe buze pot fi mai mult decat ok la o anumita varsta, caci presupun ca vorbim de adolescente, nu?

  3. Ca se judeca dupa aparante, ok, perfect de acord. Este in natura noastra, a tuturor. Dar mai sunt si cazuri in care se pun etichete de genul: ai parul scurt ( si esti fata ) esti naspa. Eh, aici intram in alta dimensiune si chiar nu sunt de acord. 🙂

  4. Si chestia asta cu "cine mă place, mă place cum sunt" are o limita. La mine nu a fost vorba de primele aparente, ci de o prietena care devenise din ce in ce mai pesimista, critica abuziv, te facea sa te simti prost in mod constant…in mai putine cuvinte, facea o gramada de faze aiurea. Si la un moment dat m-am decis eu sa fiu cinstita si i-am zis ca ma deranja cum proceda. Si atunci mi-a zis chestia asta "cine mă place, mă place cum sunt". Adica daca suntem prietene asta inseamna ca poate sa-mi faca orice, eu trebuie sa suport, sa inghit…altfel inseamna ca nu-s o prietena buna. Ma jignea, ma ignora? Nu e nici o problema, eu ca prietena trebuie sa suport.
    Pentru mine lucrurile sunt mai simple. Daca te porti frumos, vei fi placut. Si de necunoscuti, si de prieteni. Insa daca esti un nesimtit, nu te astepta sa-ti stea toata lumea langa, vor pleca rand pe rand cu totii.

  5. *Cin' mă place, mă place aşa cum sunt* .. point taken. Problema e că dacă eşti un nesuferit din naştere şi tu te mai placi – colac peste pupăză- aşa cum eşti .. alţii nu sunt nevoiţi să facă acelaşi lucru ca şi tine , right ? :)))) Asta ar fi chiar o dilemă existenţială :))) Dar exceptând detaliul ăsta nefericit , într-adevăr , mai întâi tre' să te placi tu pe tine însuţi, să te accepţi *cu bune şi rele* , să te modelezi prin prisma propriilor tale raţionamente (coerente, de preferinţă :))) ) şi astfel încât să te mulezi pe o identitate/personalitate ce numai ţie ţi-ar putea aparţine (nu altcuiva). Uşor de zis. Discutabil de făcut :)))) . We both know that's hard. Într-o lume în care trăim după standardele unor şabloane ( tre' să fii deştept , să fii frumos , să fii maleabil , să fii înalt , să fii slab , să fii cu un corp atletic , să ai maşină mişto , să te pupe toţi în cur ca să fii cel mai *cool* , să te îmbraci *de firmă* , să fii always straight :))) , etc )şi unde mereu există goana după idealuri ( care nu sunt pentru toţi valabile ) , este GREU să reuşeşti într-un final *apocaliptic* :)))) să te accepţi pe tine însuţi , când primul lucru pe care eşti tentat să-l faci este acela de a te chinui să fii acceptat de lumea în care trăieşti :))). That seems to me hilarious.

  6. Eu cred ca dupa o anumita varsta nu mai ai tendinta sa judeci asa.
    Urmaream ieri nunta regala de la Monaco,
    Desi mirele arata bine, avea din belsug de toate,eu una l-am apreciat dupa faptul ca este un aventurier
    si putin probabil sa se schimbe vreodata si nu mi l-ar fi trebuit nici daca era suflat cu aur.
    Regret ca femeia aceea in caz ca l-a luat din dragoste, din gesturile lui este putin probabil sa aibe parte de asta,la fel ca fosta printesa Diana
    Asa ca a judeca persoana supa cum arata si dupa ce situatie materiala are ,este un criteriu cam pagubos
    Sa stiti ca daca este frumos,va avea vrand-necrand parte si de alte tentatii.As putea sa dau extrem de multe exemple dar cred ca si voi le stiti
    A urma pe cineva doar pentru ca situatia lui materiala este una foarte prospera s-a dovedit ca duce de cele mai multe ori la divort
    Cel mai important lucru este ceea ce are individul in interior,pentruca daca are capul pe umeri foarte teapan nu va ceda niciodata niciunei tentatii ci isi vede de sotie,copii,si urmareste sa aiba o casnicie fericita

Leave a Comment