Category: Food

Suplimentele nutritive si rolul lor in organism

Unul dintre cele mai aprinse subiecte pe grupurile de sport și nutriție este fără îndoială cel legat de suplimentele nutritive. Unii susțin că acestea trebuie luate pentru că ajută organismul și "rău nu are cum să-i facă", alții sunt total împotriva lor, astfel că, asemenea oricărui subiect în care argumentele pro și contra sunt la fel valide, discuțiile se desfășoară la infinit.

Care este însă adevărul? 

Înainte de a decide dacă este în regulă să luați suplimente nutritive, haideți să vedem pe scurt ce sunt ele, de câte feluri sunt, care este rolul lor și de ce sunt atât de controversate în rândul sportivilor amatori sau nu. 

Ce sunt suplimentele nutritive

Definiția suplimentelor nutritive este, cum ar spune americanii, self-explanatory, adică sunt acele produse care au ca scop compensarea unei diete sărăcăcioase sau lipsită de nutrienți naturali. Produsele care au ca scop suplimentarea nutrienților din organism au în compozitie o gamă largă de substanțe ca: vitamine, minerale, amino acizi, enzime etc.  

De la fast-food la un stil de viata sanatos. In doar 3 luni

Anna Maria îmi citește blogul de mai bine de 4 ani, spune ea. "De când scriai povestea aia cu Diana, care s-a transformat în roman". De curând mi-a scris să îmi împărtășească experiența ei cu kilogramele în plus și cum a reușit să slăbească în câteva luni și să ajungă la greutatea ideală pentru ea. Nu e o vedetă, nu a folosit diete minune sau metode neconventioanle.

Anna Maria e studentă în anul 2 la Universitatea din București iar cea mai mare pasiune a ei este cititul. Îi plac autorii contemporani și devorează rapid cărțile cu subiecte captivante. Am stat puțin de vorba cu ea și am întocmit un mini-interviu pentru a afla cum a reușit să slăbească, ce a motivat-o, ce sacrificii a făcut și ce sfaturi are pentru cei care își doresc asta. 

Care a fost motivația ta de a slăbi? 

Intodeauna mi am dorit să slăbesc doar că niciodată nu am găsit voința suficientă, îmi place mâncarea foarte mult și în același timp nu sunt un mare fan al gătitului, așa că în aproximativ un an am reușit să ajung la aproape 59 de kg de la 50 cât obișnuiam să am. Diferența a fost foarte vizibilă, deci pot spune că remarcile prietenilor și oamenilor care mă știau au fost principala motivatie care m-a determinat să iau măsuri. 

Mancam sau nu carne? Perspectiva etica

Dilema cu mâncatul cărnii este una la fel de dezbătută ca eutanasia sau avortul sau implantul de silicoane. Glumesc, desigur, doar că absolut toată lumea are o părere. La fel ca-n politică, doar că în loc de politicieni dezbatem găini, porci, vaci, mă rog, dacă stau să mă gândesc, diferența nu-i atât de mare. ^^

Eu am renunțat la a mânca carne de aproximativ un an. Nu mi-am propus să fac asta, nu m-am trezit pur și simplu într-o zi și mi-am zis “Ana, de azi nu mai mănânci carne!”. Nu a fost nimic greu, nu m-am forțat în niciun fel pentru că niciodată nu am fost un #meatlover. Da, din când în când mai scăpăm pe la Mc câte un hamburger, doi, dar oricum tot cartofii prăjiți îmi plăceau mai mult. 

Nu sunt însă genul de persoană care s-a lăsat de carne și rubs that în everyone`s face.  
La petreceri, nunți, botezuri, chermeze dacă se întâmplă să nu am de ales, n-o să merg la gazdă c-o față de sclifosita să mă plâng “Știiiii, dar eu nu mănânc carne”. O să fac excepție și o să mănânc în ziua respectivă, ca toată lumea să se simtă bine. La ultima nuntă la care am fost am cerut expre meniu vegetarian.

Mi s-a spus că da, sigur, cum să nu. Când am ajuns acolo am primit același meniu ca restul invitaților. Am ales să mănânc ce era cât de cât pe gustul meu (de exemplu sarmalele nu mi-au plăcut niciodată) și să nu comentez nimic pentru că ultimul lucru pe care aș fi vrut era ca cineva să se simtă incofortabil din cauza preferințelor mele culinare. 

Ce am mancat in concediu ca sa nu ma deprim la intoarcere

shutterstock_298248665

Am tot auzit persoane care sunt la dietă iar când scapă în concediu rup toate restaurantele în două și mănâncă până nu mai pot respira. Lucru care nu poate fi mai dăunător pentru organism. Cu luni înainte mănânci doar salate și consumi iaurturi și mâncăruri light ca în concediu să bombardezi stomacul cu mâncăruri dintre cele mai grele. Da, e tentant ca atunci când toată ziua lenevești pe șezlong să te gândești la ce să îți mai cumperi să mănânci, de la înghețată la gogoși, clătite etc și tot așa până la oră cinei. Adu-ți aminte însă că nu ești acolo să îți amintești ce mâncăruri ai consumat ci să te relaxezi, destresezi, să evadezi din rutina zilnică și să te simți bine alături de prietenii tăi.

Am observat și în rândul prietenilor mei că tendința e să mănânci mai mult și mai nesănătos doar pentru că e concediu, nu îți mai pasă și vrei să renunți la restricțiile culinare și îți impui să nu te reții de la absolut nimic din ce îți face cu ochiul.Și da, recunosc că și eu am fost la un pas de a da iama la cel mai mare sortiment de clătită din Vamă. Cu frișcă, mere, sosuri, nebunii. Am salivat puțin și pentru că totuși am vrut să nu plec de acolo fără să cumpăr ceva, am ales-o pe cea mai mică și pricăjită, o clătită simplă cu gem de fructe. Asta și un pahar de cola au fost singurele “păcate” culinare (nu le includem aici pe cele alcoolice, da?) pe care le-am comis în concediu. Și sincer vă spun  că nu am suferit foarte mult. 

Un pranz ca-n serialele coreene: Noodles

Astăzi am avut câteva treburi de rezolvat așa că mi-am luat o zi de concediu. Am terminat rapid cu treburile și pe la 12 m-am întors acasă. Gândindu-mă mai bine, probabil aș fi putut să mă învoiesc de la birou, dar mnah, am zis că poate or dura mai mult. Trezită de dimineață însă, nu am avut timp să mănânc micul dejun și nici să iau ceva pe drum. Așa că am revenit eu acasă cu gândul să comand o pizza, deși sinceră să fiu nu era cea mai bună alegere, m-am cam saturat să tot apelez la pizza când e vorba de comandat acasă.  

Am zis că mai aștept puțin totuși, timp în care o să revăd un episod din “Tree of Heaven” – ultima dramă coreeană pe care am vizinat-o anul trecut prin decembrie și de care m-am îndrăgostit. De fapt, știți că am o slăbiciune pentru serialele japoneze și coreene. O mică plăcere vinovată cum îmi place mie să-i spun. Ce nu știți voi însă e că absolut în toate serialele pe care le-am vizionat, personajele mănâncă noodles. Noodles cu diferite chestii: carne, legume, caju, urechi de lemn.