Cat timp mai avem de fapt? Pe ultima suta de metri

Timpul este probabil unul dintre cei mai importanți factori atunci când ne organizăm activitățile și le prioritizam. Am timp, poate mâine, lasă că n-au intrat zilele în sac, o să merg acolo dar nu acum, ne vedem noi într-un viitor apropiat, sunt doar câteva dintre scuzele pe care ni le invocăm pentru că, în mintea noastră, încă avem timp. O să fac o analiză personalizată  pentru a vedea cât timp mai avem de fapt.
Eu am 30 de ani. Ținând cont de media de viață și de factorii externi și de alimentație și activitățile fizice, ok, nu mă mai gândesc că deja scade, să spunem că ajung să traiaesc până la venerabila vârstă de 80 de ani. Asta înseamnă că mi-au mai rămas 50. 

Anotimpul meu preferat este toamna.

Asta înseamnă că mai am de trăit 50 de toamne, în cazul fericit în care rămân în România sau mă mut într-o țară tot cu climă temperată. 50 de toamne. O toamnă are 3 luni. Adică 150 de luni de toamnă sau 4500 de zile.
Dacă împărțim zilele la jumătate că de fapt 12h pe zi e lumină, restul noapte, deci nu mă pot bucura de peisajul cromatic decât maxim 12h/zi.Nu mai sună atât de optimist, așa-i? În cazul anotimpului preferat lucrurile stau mai bine totuși față de lucrurile care îmi fac plăcere și pe care îmi doresc să le fac. 

Îmi doresc să călătoresc și să vizitez cât mai multe locuri.  

Să luăm ca exemplu ultimii 10 ani. În ultimii 10 ani am vizitat fix 4 țări: Olanda, Franța, Cipru și Belgia. Dacă în viața mea nu se schimbă nimic radical și lucrurile merg la fel ca până acum, pot să sper ca în următorii 10 ani voi vizita 5 țări. Asta înseamnă o medie de 5 țări în 10 ani. Să zicem că până la 60 de ani voi călători în afara țării (după poate am parte de 1 săptămână pe an la Băile Herculane, dar să nu ne gândim încă atât de întunecat). Asta înseamnă că de la 30-60 de ani Voi vizita încă 15 țări.  În total sunt aproximativ 205 țări, ceea ce înseamnă că voi vizită abia 10% dintre ele. Ținând cont că până în prezent nu am vizitat nicio țară în afara Europei, pot să asum că din 15 țări cel puțin jumătate vor fi tot din Europa, restul de 7-8 țări în alte continente.  

Nu mai pare atât de optimist… 

Îmi place și îmi doresc să citesc mai mult.

Deși media cărților citite pe an a scăzut dramatic de când am început să am job full time (adică acum aproximativ 6 ani). Dacă până la 24 de ani citeam în medie 30 de cărți pe an, în ultimii ani media a scăzut până la 7 cărți. Statistica wikipedia spune ca între anii 2011-2013 au fost publicate la nivel mondial 2.2M de cărți. Adică o medie de 7000000 de titluri noi pe an. În 50 de ani se vor mai publica în jur de 36 de milioane. Dacă eu citesc 8 pe an, în 50 de ani voi ajunge la 400 de titluri noi. Adică foarte, foarte puțin. Dacă de la 15-25 de ani am citit în medie 30 de cărți pe an, adică în jur de 300, în următorii 50 de ani nu voi citi decât cu 100 de cărți mai mult.  O să fiu optimistă și-o să zic ca atunci când voi ieși la pensie voi citi mai mult căci voi avea mai mult timp liber. Dar cu toate astea tot nu voi citi mult mai mult decât în perioada 15-25 de ani.  

Sună din ce în ce mai trist, așa-i? Și încă nu am terminat cu calculele. 

Îmi iubesc enorm părinții și îmi doresc să îi am alături cât mai mult timp. 

Dar să fim realiști, de când m-am mutat în București mă văd cu ei în cel mai fericit caz o dată pe lună. Asta înseamnă 12 zile pe an. În cazul lor eu îmi doresc să fiu și mai optimistă și zic ca mai au încă 30 de ani. Asta înseamnă că în următorii 30 de ani o să ne vedem 12zile/an X 30ani = 360 de zile. Adică aproximativ 1 an.  Să ne gândim doar că până la 20 de ani i-am văzut zilnic pentru că locuiam cu ei. Asta înseamnă că în următorii 30 de ani îi voi vedea de 20 de ori mai puțin decât i-am văzut în primii 20 de ani. Sună din ce în ce mai îngrijorător… 

Îmi place să petrec timpul cu prietenii mei.

Dar la fel, având în vedere că fiecare are job-ul lui, uneori programele nu se sincronizează, așa că ajung să îi văd în medie pe fiecare dintre cei buni (aici includ doar prietenii foarte buni și cei care locuiesc în același oraș cu mine) de 2 ori pe lună.  Asta înseamnă de 24 de ori pe an. Cum suntem toți cam de aceeași vârstă mai avem tot 50 de ani. Asta înseamnă că în următorii 50 de ani (dacă niciunul dintre ei nu se va muta în alt oraș sau altă țară), ne vom mai vedea de 1200 de ori.
Când ne vedem petrecem în medie 3h. 3h/zi X 1200 zile = 3600 ore. Dacă împărțim 3600 de h la 24h (cât are o zi) ne da fix 150 de zile. Adică jumătate de an. Adică în următorii 50 de ani cu cei mai buni prieteni voi petrece adunate 150 de zile. Din nou, parcă timpul nu mai pare atât de nemărginit…

Îmi place să mă plimb seara pe malul mării.

Este pur și simplu ceva ce mă relaxează încă de când eram copil. Nimic nu e mai revigorant și mai calm decât o plimbare pe malul mării la apus de soare. În medie petrec 5 zile pe an pe litoral. Să zicem că o să mă țin bine și la 60 de ani o să merg încă la mare. Asta înseamnă că mai am 30 de ani de mers la mare. 5zile/an X 30 = 150 zile. Adică mai puțin de jumătate de an să fac unul dintre cele mai dragi lucruri.  

Înfricoșător… 

Ce vreau să zic este că atunci când spuneți "am destul timp" sau "e timp pentru toate" să vă gândiți rapid la aceste calcule. O să realizați că timpul chiar e prețios și că merită să investim cât mai mult în lucrurile și în oamenii pe care îi iubim.

Așa că, sunați-vă mai des prietenii și scoateți-i în oraș, organizați activități pe care să le petreceți împreună, mergeți să vă vizitați mai des părinții, economisiți mai mult pentru a investi în pasiunile voastre pentru că, timpul e necruțător și oricum am da-o suntem pe ultima sută de metri. 

Acest articol este inspirat de calculele infioratoare facute de Tim pe WaitbutWhy.

2 Thoughts on Cat timp mai avem de fapt? Pe ultima suta de metri

  1. As mai adauga ca aceasta statistica e foarte optimisita fiindca foarte putini mai ajung la veritabila varsta de 80 de ani si ca dupa 60 de ani (sau chiar mai devreme) trebuie sa ne mai gandim si la boli, dureri si bani cheltuiti pe medicamente. Fara sa spunem ca totul se poate termina azi, maine sau peste o luna. In final poate ca avem multtt mai putin timp decat credem.

  2. Si eu am tot 30 de ani si imi dau seama ca n-o sa ajung sa fac toate lucrurile pe care mi le-am notat la un moment dat in minte (“intr-o zi o sa calatoresc prin jungla, o sa vad maimulte si o sa merg cu barca pe Amazon”, “intr-o zi o sa admir leii si girafele intr-un safari in Africa”, “intr-o zi o sa vad o balena imensa cum scoate apa prin orificiu in ocean”, “intr-o zi o sa ajung la apogeul meu de frumusete” – cred ca am depasit momentul asta fara sa-mi dau seama, “intr-o zi o sa am un copil” – nici asta nu e sigur dupa cum imi arata analizele samd). Timp ar mai fi, dar jobul full-time si viata de zi cu zi nu imi mai ofera diversitate si flexibilitate. Dupa serviciu tot ce imi doresc e sa mananc, sa stau putin pe net. Cu ultimele resurse ma fortez sa ies la alergat, iar apoi perna e cea mai buna prietena. Incerc sa citesc cateva pagini inainte de culcare, dar mai mult de doua-trei nu reusesc ca mi se inchid ochii. Plus activitatile cotidiene gen facut cumparaturi, facut mancare, spalat vase, dat cu aspiratorul… Viata reala nu e asa cum ne-o imaginam cand eram copii.

Leave a Comment